luni, 7 martie 2016

În sfârşit nefumător

Nu, nu o să vorbesc despre cartea lui Allen Carr, o să-i împrumut doar titlul pentru că toată lumea vorbeşte în ultima vreme de ziua în care nu se va mai fuma în locurile publice din România, eu cred că o să mă consider întotdeauna un fumător chiar dacă nu mai fumez din 25 ianuarie 2016. A nu se înţelege greşit, nu m-am lăsat de fumat din cauza legii antifumat, nu mai fumez pentru că am reuşit să nu o mai fac două săptămâni în spital şi am zis să văd cât mă ţine. Încă mă ţine, vedem până când. Mai am un singur hop de trecut, prima tură de nervi de la birou şi aşteptarea primei pauze...Mi se pare aşa o nebunie în tot ceea ce se întâmplă, tutunul dăunează grav sănătăţii tale şi a celor din jur...ce să-ţi spun, stresul dăunează mai tare decât tutunul, am văzut asta pe pielea mea. Am cunoscut oameni care sunt împotriva fumătorilor, critică non-stop, dar cu toate astea umblă cu ei. Mare brânză, te deranjează fumul, stai acasă, găseşte-ţi prieteni care nu fumează şi ieşiţi la cofetărie. Dacă de bună voie ieşi în oraş cu fumatori, taci din gură. Eu una sper să nu ajung să mă deranjeze fumul atât de tare încât să nu mai ies nicăieri, dar dacă voi ajunge în situaţia asta, cu siguranţă nu voi ajunge să critic fumătorii. Până la urmă este decizia fiecăruia ce face cu banii şi cu sănătatea lui.

Problema asta cu împărțitul oamenilor în fumători și nefumători, atunci când e vorba de ieșit în oraș, este pură teorie fără sens. Pur și simplu nu poate fi transpusă în realitate. Nu ne putem selecta prietenii pe criteriul ăsta, fumător sau nefumător. Dacă într-un grup există un singur fumător, țigara va fi șefa supremă a grupului, asta ştie toată lumea. Toată lumea își va regla existența după a fumătorului, care, se știe, își reglează viața după țigară. De când nu mai fumez, nu s-a pus problema nici măcar o dată să merg cu prietenii mei fumători într-un loc unde nu e permis fumatul. adevărul este că nici nu am prea ieşit în oraş în ultima vreme. Dar atunci când am ieşit, a fost de la sine înțeles că mergem la fumători. Se întâmpla la fel și atunci când fumam eu. Toți nefumătorii îi urmau pe fumători. Pentru că, na, nu poți să-i ceri omului să renunțe la chestia de care e dependent, prin urmare țigara e șefă absolută în orice grup în care există fumători. Deci discuția despre libertatea alegerii e o prostie. Nefumătorii nu au avut până acum posibilitatea să aleagă. Acum nu vor mai putea fumătorii să aleagă. Ei zic că nu e drept și poate că au dreptate. Doar că nici până acum nu era drept. Se schimbă doar tabăra care va fi avantajată. Sunt curioasă eu din care tabără voi face parte până la urmă :)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu